Chirurgia laparoscopica în tratarea afectiunilor ginecologice

articolmunenia

Chirurgia laparoscopica este indicată în tratarea multor probleme de sănătate atât în cazul adulților, cât și al copiilor. In intervenția tradițională deschisa (”open”) se folosește o incizie abdominală unică, mare, pentru a pătrunde în abdomen, spre deosebire de chirurgia laparoscopica, ce se realizeaza prin 3-4 incizii mici, sub 1 cm.

Chirurgia laparoscopica ginecologica este o metodă minim-invazivă de explorare și operare pe cale abdominală a problemelor ginecologice. Este minim-invaziva deoarece provoaca un traumatism redus asupra organismului, mai puțin sânge pierdut, cicatrici mai mici și o nevoie redusă de a lua calmante pentru durere.

Chirurgia laparoscopica ginecologica are numeroase avantaje față de intervențiile clasice. Printre beneficii, se numără: 

  • absența cicatricilor mari, inciziile mai mici, estetice
  • traumă minimă asupra peretelui abdominal
  • durere mai mica
  • recuperare mai rapidă
  • spitalizare cu durată mai scurtă
  • riscul redus de complicații postoperatorii

Laparoscopia Diagnostică: este folosită în special pentru diagnosticarea cauzelor infertilității (determinarea permeabilității tubare), aderențe, dar și pentru diagnosticul unor afecțiuni precum durerea pelvină acută sau cronică, torsiunea de trompa uterină sau chist ovarian, stadializare cancere genitale.
 
Laparoscopia Terapeutică: este aplicabilă pentru chisturi ovariene, sarcină extrauterină, sterilitate, fibroame uterine, endometrioză, ș.a.

— Dr. TRAIAN IRIMIA, Medic specialist Obstretica-Ginecologie, MUNTENIA HOSPITAL

Histeroscopia – investigatie moderna minim invaziva de diagnostic si tratament uterin

Dr. TRAIAN IRIMIA medic specialist obstetrica ginecologie

Histeroscopia este o metoda atat de diagnostic, cat si de tratament, minim invaziva, ce consta in vizualizarea cavitatii uterine cu ajutorul unui dispozitiv numit histeroscop, accesul in cavitatea uterina facandu-se pe la nivelul colului uterin. Pentru distensia peretilor uterini se foloseste solutie salina (NaCl – ser fiziologic)

Aceasta se realizeaza in faza foliculara a ciclului menstrual (imediat dupa ce sangerarea menstruala a luat sfarsit) cand este vorba de o histeroscopie diagnostica sau operatorie (pentru cura chirurgicala a unui polip, fibrom, sinechie sau sept uterin) și/sau in faza secretorie daca se doreste biopsierea endometrului. Nu se efectueaza in timpul sarcinii sau in prezenta unei infectii genitale.

Aceasta procedura se efectueaza in scop diagnostic, pentru a investiga:

  • infertilitatea sau subfertilitatea
  • malformatii uterine sau cand se presupune o malformatie uterina
  • in cazul in care ecografic se descopera anumite anomalii ale uterului sau colului care pot fi tratate sau diagnosticate cu certitudine histeroscopic cum ar fi: polipi endometriali, fibroame
  • sangerari, un endometru mai gros, hiperplazie de endometru
  • o sinechie uterina, tesut cicatricial-adica peretii uterului sa fie lipiti in urma unui chiuretaj uterin
  • o sangerare disfunctionala la care se poate banui ca biopsia de endometru ghidata histeroscopic ar putea sa ne aduca informatii suplimentare
  • orificiile tubare

In timpul efectuarii histeroscopiei diagnostice se pot realiza mici interventii – extirparea unui polip, desfacerea unei sinechii sau biopsierea endometrului.

DR. TRAIAN IRIMIA, medic specialist obstetrica-ginecologie

Cancerul colorectal explicat de dr. Dr. UMAR SHAMIM, Medic Specialist Gastroenterologie

Cancerul colorectal este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se formeaza in colon sau rect. Astfel, se mai numeste si cancer de colon, respectiv cancer rectal.

Cele mai multe tipuri de cancer colorectal incep cu o excrescenta aparuta in mucoasa colonului sau rectului, numitapolip. Unele tipuri de polipi pot evolua in cancer pe parcursulmai multor ani, insa nu toate tipurile de polipi se transforma in cancer.

Sansele de a dezvolta cancer colorectal cresc semnificativ dupa implinirea varstei de 50 de ani

  • Istoric personal de polipi colorectali sau cancer colorectal – daca ai avut sau ai polipi adenomatosi (adenoame) ai un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Daca ai avut in trecut cancer colorectal si acesta a fost complet eliminat, ai sanse mai mari de a dezvolta un nou cancer in alte zone ale colonului si rectului
  • Antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatosi. Daca ai rude cu polipi adenomatosi sau cancer colorectal discuta cu medicul deoarece este posibil sa fie nevoie sa incepi screeningul inainte de varsta de 50 de ani.
  • Boala inflamatorie intestinala, cum ar fi colita ulcero-hemoragica sau boala Crohn – boala inflamatorie intestinala este diferita de sindromul de colon iritabil, care nu creste riscul pentru cancerul colorectal

Simptome:

  • Tulburari de tranzit, cum ar fi diaree, constipatie
  • Sange in scaun si sangerare rectala
  • Senzatie de balonare
  • Crampe sau dureri abdominale
  • Senzatie de oboseala ca urmare a anemiei
  • Scadere semnificativa in greutate, neintentionata

Colonoscopia. Aceasta investigatie este considerata standardul de aur in depistarea cancerului colorectal si presupune examinarea intregului colon si a rectului cu un colonoscop. Daca in timpul investigatiei este depistata o leziune suspecta, o mica portiune din aceasta este prelevata pentru biopsie.

Cancerul colorectal are un prognostic mai bun daca este diagnosticat precoce. Screeningul reprezinta cea mai buna preventie, iar colonoscopia dupa varsta de 50 de ani ar trebui sa fie obligatorie.

Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Screeningul trebuie initiat, atat la barbati, cat si la femei, incepand cu varsta de 50 ani si trebuie continuat pana la 70-80 ani. 

 

 

Masuri de protectie

Stimați pacien ți

          Pentru siguranța dumneavoastră, a copiilor și a părinților dumneavoastră, pentru protejarea vieții și sănătății noastre, Muntenia Hospital acționează responsabil în implementarea măsurilor de educație sanitară și prevenție stabilite pentru combaterea pandemiei Covid 19

  •      Vă rugăm să purtați corect masca de protecție și să respectați distanța de 1,5 metri între pacienți !
  •      Vă rugăm să vă spălați și să vă dezinfectați mâinile înainte și după vizita in Muntenia Hospital !

            Vă rugăm să limitați pe cât posibil timpul petrecut în spital pentru rezolvarea problemelor dumneavoastră de sănătate

Accesul in spital este permis cu maxim 15 minute înainte de ora programată pentru consultație, recoltare analize sau investigații de imagistică

             Pentru a limita interacțiunea noastră și a dumneavoastră cu un număr mare de persoane

       Nu sunt permise vizitele în clinică în calitate de aparținător al unui pacient, cu excepția următoarelor situații:

     Atunci când pacientul este minor, îl va putea insoți un singur părinte

     Atunci când pacientul are dificultăți în depasare, caz în care îl va putea insoți un singur aparținător

    Obtineți rezultatele analizelor medicale fără a vă deplasa la clinică, prin intermediul sectiunii Rezultate Analize de pe www.munteniahospital.ro, folosind codul web înscris pe cererea de analize. Comunicati adresa de e-mail pentru a putea beneficia de obtinerea rezultatelor analizelor medicale chiar in momentul finalizarii.

      Vă informăm că pentru internarea in regim de spitalizare continua, este necesară și prezentarea rezultatului negative al unui test Covid 19 RT-PCR, la cel mult 48 de ore de la recoltare. Vizitele aparținătorilor în timpul internării nu sunt permise

 Vă informăm că vom tria persoanele care vor avea acces în spitalul nostru prin măsurarea temperaturii și completarea Declarației pe propria răspundere privind prevenirea și combaterea infecțiilor cu Covid 19, disponibilă la intrarea in zona de triaj.

       Vă rugăm să acordați atenție maximă chestionarului și indicațiilor pe care le primiți de la personalul din zona de triaj!

Vă mulțumim!

Măsuri de prevenție împotriva răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2

muntenia1

muntenia2